Propuneri de masuri de reforme si investitii finantate prin PNRR sustinute de Blocul National Sindical
Nu numai ca in mod direct PNRR pregatit de Romania nu beneficiaza de o evaluare de impact sub aspectul ocuparii, nici una din investitiile indicate nu vizeaza ca obiectiv principal si direct crearea de locuri de munca. Chiar si in cazurile in care vorbim de masuri de reforma ce vizeaza restructurarea unor sectoare precum cel energetic, resursele umane nu beneficiaza de nici un fel de interes. Mai mult, nu exista nici un fel de coordonare / corelare intre masurile finantate prin PNRR si interventiile similare finantate din diverse programe operationale.
Cu exceptia masurilor adresate personalului medical pentru formare profesioanala sau pentru imbunatatirea competentelor digitale pentru persoanlul din Invatamant, practic PNRR nu vizeaza nici un fel de investitii in forta de munca activa. Pilonul European al drepturilor sociale este mentionat o singura data in descrierea generala, cu referire stricta la egalitatea de sanse, ulterior in identificarea reformelor si in descrierea obiectivelor de investitii nu se mai face nici o referire la acesta sau la componentele acestuia.
Chiar si in cazul in care se vizeaza aspecte ce tin de resursele umane ocupate in sectorul bugetar, interventiile se regasesc sub forma unor evaluari de politici publice, pilotarea unor masuri de politica publica sau pregatirea unor acte normative, ca de exemplu in cazul personalului din sectorul public se are in vedere evaluarea inegalitatilorin domeniul salarizarii si pregatirea unei noi legi de salarizare, desi actuala lege nu a intrat inca complet in vigoare.
Avand in vedere cerintele Comisiei cu privire la investitiile eligible pentru finantare din PNRR, precum si domeniile considerate de noi ca necesita o interventie rapida in prezent, plecand de la situatia existenta sau de la intentiile declarate ale Guvernului, am fost identificat urmatoarele domenii si categorii de masuri de reforma si investitii pe care le propunem spre finantare prin PNRR:
Masuri de reforma si investitii atasate pentru sistemul public de pensii,
Masuri de reforma si investitii atasate pentru sistemul fiscal,
Masuri de reforma si investitii atasate dialogului social,
Masuri de reforma si investitii atasate mecanismului de ajustare a salariului minim,
Masuri de reforma si investitii atasate tranzitiei verzi si tranzitiei digitale.
Reforme propuse
Masuri de reforma si investitii atasate pentru sistemul public de pensii
Institutii responsabile
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Casa Nationala de Pensii, Ministerul Finantelor Publice, partenerii sociali
Tinte finale
Adecvarea beneficiilor din pensii,
Sustenabilitatea sistemului public de pensii,
Asezarea corecta a principiului contributivitatii.
Justificarea masurii
Promovarea unui model de dezvoltare bazat pe salarii mici, lipsa de preocupare pentru politici de dezvoltare care sa ofere oportunitati de ocupare la nivelul tuturor regiunilor, lipsa politicilor de sanatate publica adecvate, conditiile de munca precare, inegalitatea veniturilor, munca la negru, diferentele de gen atat in ceea ce priveste nivelul veniturilor dar si numarul de ani de contributivitate, un sistem de prestatii sociale cu mari probleme de tintire dar si de adecvare, pastrarea unor categorii de persoane cu un tratament fiscal favorabil pe termen scurt dar foarte problematic pe termen mediu si lung, lipsa unor mecanisme viabile pentru pastrarea in piata muncii a celor ce se apropie de varsta de pensionare, lipsa unei culture de a valorifica experienta celor aflati la final de cariera, sunt doar cateva elemente actuale cu impact puternic asupra sistemului de pensii.
Sistemul public de pensii din Romania este in acest moment singurul instrument de protectie al celor ce imbatranesc si isi pierd capacitatea de munca. In ciuda introducerii unor produse de pensii bazate pe capitalizare acestea au ramas si vor ramane in continuare cu impact marginal in ceea ce priveste beneficiile din pensii. Cu toate acestea sistemul public de pensii este astazi expus unor riscuri enorme.
Masuri de reforma
Digitalizarea dosarelor pentru pensiile aflate in plata pentru a identifica eventuale inegalitati si introducerea unor planuri de corectie individuale, pentru a elimina inechitatile si inegalitatile existente. Crearea unui sistem informatic si informational ar trebui sa permita o astfel de abordare
Corelarea sistemelor informatice ale ANAF si cele ale Casei Nationale de Pensii, atat pentru pensiile in plata cat si pentru actualii salariati
Identificarea unor masuri pentru a raspunde imbatranirii populatiei precum si pentru a stopa migratia populatiei in varsta de munca, chiar daca efectele unor astfel de masuri nu sunt vizibile pe termen scurt,
Digitalizarea pietei muncii si imbunatatirea instrumentelor de gestiune si control al pietei muncii ar putea sa genereze resurse semnificative pentru finantarea sistemului public de pensii,
Imbunatatirea capacitatii inspectoralor de munca si diminuarea semnificativa a coruptiei din sistem ar putea contribui de asemenea la reducerea muncii la negru,
Cresterea ratei ocuparii, avand in vedere noua tinta europeana de 78% pentru a permite cresterea ratei de dependenta economica,
Reintroducerea raspunderii penale pentru retinerea si nevirarea impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa
Uniformizarea bazei de calcul a contributiilor la sistemul public de pensii. Indiferent de sursa venitului,asigurarea ar trebui sa se realizeze la venitul realizat.
Optimizarea mecanismului pensiei minime pentru sistemul public de pensii, astfel incat sa se asigure un nivel minim al benefiilor in conditii de tratament echitabil in acordarea prestatiilor,
Plata din bugetul alocat masurilor active de ocupare a contributiilor pentru asigurari sociale pentru somerii neindemnizati inclusi in programe active de ocupare, in special in cazul programelor de formare,
Introducerea unei nivel minim garantat al pensiei in cadrul pilonului 2. In acest moment nivelul garantiei este mult prea scazut si nu acopera nici macar valoarea reala a contributiilor platite, in conditiile in care participarea este obligatorie,
Adecvarea beneficiilor, modalitatea de calcul, stabilirea beneficiilor in strans legat de contributiile platite, restrîngerea câmpului de aplicare a pensiilor speciale si de serviciu.
Elaborarea si adoptarea legii pentru plata pensiilor in schemele de pensii capitalizate. Aceste scheme au inceput deja sa plateasca sumele accumulate in cont pentru cei ce au atins varsta de pensionare. In lipsa legii care sa stabileasca modul de plata suma acumulata se achita ca plata unica sau plati esalonate pe 5 ani, dar nu aceasta trebuie sa fie abordarea pentru un drept de pensie.
Promovarea de masuri pentru reducerea riscului de sărăciei, atat in randul lucratorilor, cat si al pensionarilor,
Promovarea unor masuri active eficiente si adecvate pentru cei aflati aproape de pensionare pentru pastrarea acestora in activitate.
Costuri atasate
finantare pentru digitalizarea dosarelor de pensii
finantare pentru corelarea sistemelor ANAF si CNPP, inclusiv dotare IT.
finantare pentru asistenta tehnica pentru pregatirea pachetului de masuri care sa vizeze imbatranirea populatiei si stoparea fenomenului de migratie, inclusiv pentru elaborarea unui set de indicatori si monitorizarea acestora.
finantare pentru asistenta tehnica pentru pregatirea procesului de digitalizare a pietei muncii, dotare cu echipamente IT, dezvoltare sistem si corelarea acestuia cu sistemul ANAF si cel al ANOFM, CNP si CNAS.
finantare pentru asistenta tehnica pentru pregatirea unui pachet de masuri pentru transformarea muncii nedeclarata in munca declarata, finantare pentru formarea profesionala a personalului ITM, finantare pentru auditarea institutiei pentru dimensionarea acesteia, avand in vedere in special noilor provocari, finantare pentru dotare cu echipamente IT necesare.
Finantarea unor masuri active de ocupare EASE, inclusiv din PNRR in special pentru a aborda provocarile celor 2 tranzitii gemene – tranzitia digitala si tranzitia verde, ca de exemplu asistenta tehnica pentru a evalua efectele celor 2 tranzitii asupra pietei muncii, precum si pregatirea unor mecanisme de anticipare.
finantare sub forma de asistenta tehnica pentru pregatirea unui astfel de pachet de masuri pentru prelungirea vietii active.
Reforme propuse
Masuri de reforma si investitii atasate pentru sistemul fiscal
Institutii responsabile
Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, partenerii sociali,
Tinte finale
asigurarea echilibrului bugetar,
asigurarea premiselor pentru stimularea cresterii economice,
cresterea nivelului de trai, a coeziunii economice, sociale si teritoriael
reducerea inegalitatii veniturilor.
Justificarea masurii
Romania are nevoie de ajustarea deficitului bugetului public, insa masurile propuse de Guvern vizeaza mai degraba, ca si pana acum un control abrupt si o diminuare a cheltuielilor publice.
Romania reuseste sa fiscalizeze mult prea putin din economie, in special datorita lipsei de vointa politica si coruptiei.
Indiferent de reformele fiscale promovate in ultimii ani Romania pare blocata la un nivel al veniturilor fiscale (26.9% din PIB) extrem de redus. Cu aprox 33% din PIB, total venituri realizate in 2020, Romania se afla mult sub media Uniunii Europene.
Eficienta in colectare ramane extrem de redusa, sistemul fiscal este extrem de stufos si cu multe exceptii, asezarea nedreapa în multe cazuri a sarcinii fiscale, nivelul ridicat al economiei subterane, sunt doar cateva motive pentru care bugetul public se confrunta cu un nivel de incordare severă. Nivelul redus al veniturilor colectate dublat de cresterea unor categorii de cheltuieli au condus la un deficit al bugetului public, de peste 9% din PIB in 2020.
Admnistratia fiscala nu are capacitatea in acest moment pentru a asigura o crestere substantiala a colectarii. Implicarea politica, lipsa transparentei, lipsa sistemului informatic, sunt doar cateva din problemele majore cu care se confrunta ANAF.
Masuri de reforma
Identificarea unei solutii pentru revenirea la principiul solidaritatii in finantarea sistemului de Securitate sociala.
Introducerea unui tratament fiscal favorabil pentru salariile mici, reintroducerea progresivitatii impozitului pe venit.
Elaborarea unor studii / analize care sa evalueze nivelul si domeniile in care se practica evaziune fiscala, precum si pregatirea unor instrumente si masuri pentru combaterea evaziunii,
Revizuirea si reasezarea sarcinii fiscale si introducerea impozitului pe avere,
Fiscalitatea pe munca trebuie redusa, de asemenea asezarea sarcinii fiscale trebuie sa descurajeze angajatii si angajatorii ce folosesc munca informala. Acest tip de asezare a sarcinii fiscale a condus la vulnerabilizarea relatiilor de munca, drept urmare multe contracte de munca au fost transformate in activitati independente, fie sub forma microintreprinderilor, fie sub forma persoanelor fizice autorizate,
Introducerea unui sistem tip registru al salariatilor pentru personalul din sectorul bugetar pentru a avea in timp util o evidenta clara a resurselor umane ocupate in sectorul bugetar si totodata pentru a permite a;ezarea corecta a politicii salariale.
Costuri atasate
finantare pentru asistenta tehnica in vederea identificarii unor solutii pentru revenirea la principiul solidaritatii in finantarea sistemului de Securitate sociala.
finantare pentru asistenta tehnica pentru pregatirea si introducerea unui tratament fiscal favorabil pentru veniturile mici.
finantare pentru digitalizarea ANAF, pentru dotarea cu echipamente IT si asistenta tehnica pentru evaluari si dezvoltarea instrumentelor.
finantare pentru asistenta tehnica pentru revizuirea si reasezarea sarcinii fiscale, inclusive pentru introducerea impozitului pe avere.
finantare pentru asistenta tehnica pentru stabilirea unor criterii mai clare si mai adecvate pentru a delimita relatiile de munca de activitatea independenta si totodata elaborarea unor instrumente si digitalizare a unor procese pentru a surprinde atunci cand in mod excesiv o relatie de munca este mascata ca fiind activitate independenta.
finantare pentru dezvoltarea unui sistem, asigurare echipamente IT necesare, formarea personalului in vederea utilizarii, asistenta pentru introducerea unui registru al salariatilor din sectorul bugetar.
Reforme propuse
Masuri de reforma si investitii atasate dialogului social
Institutii responsabile
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, partenerii sociali
Tinte finale
Intarirea dialogului social si promovarea negocierilor colective,
Imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale lucratorilor.
Justificarea masurii
– Negocierile colective au intrat intr-un declin galopant cu consecinta scaderii dramatice a ponderii lucratorilor acoperiiti de contracte colective de munca.
– Incheierea contractelor colective de munca la nivele superioare celui de la nivel de unitate (la nivel sectorial si national) este imposibil de realizat din punct de vedere legal.
– Partenerii sociali sunt lipsiti de principalele instrumente ale dialogului social care le sunt recunoscute de conventii si tratate europene si internationale.
– S-a condiționat exercitarea drepturilor fundamentale ale lucratorilor: dreptul la libera asociere, dreptul la munca, dreptul la negociere colectiva, dreptul la greva, etc.
– Au fost excluse categorii de lucratori de la beneficiul drepturilor fundamentale garantate de Constitutie.
Masuri de reforma
Revizuirea legislatiei dialogului social,
Pregatirea unui sistem de monitorizare a dialogului social si in special a negocierilor collective, inclusiv in ceea ce priveste partenerii sau numarul salariatilor acoperiti de contracte colective. Dezvoltarea bazelor de date si a platformei de informații privind dialogul social (structurile partenerilor sociali, organizațiile sindicale și patronale reprezentative, contractele colective de muncq încheiate la diferite niveluri, acordurile bipartite, dialogul european),
Pregatirea unui plan de masuri pentru promovarea negocierilor collective.
Sprijinirea partenerilor sociali pentru a colecta si analiza informatii cu privire la tendintele manifestate la nivel national, de sector sau regional, in legatura cu aspecte precum: evolutii economice, conditii de munca, organizarea muncii, necesar de formare, negocieri colective, etc.
Cresterea calitatii reprezentarii de catre partenerii sociali prin furnizarea de programe de formare sau crearea unor oportunitati pentru schimb de informatii la nivelul partenerilor sociali, atat la nivel national, dar si inter-sectorial, regional si transfrontalier,
Imbunatatirea calitatii expertizei partenerilor sociali reprezentativi pentru a furniza servicii de calitate membrilor sai, precum si pentru a imbunatati implicarea efectiva a acestora in dialogul social si in transpunerea, indiferent de nivel,
Consolidarea expertizei partenerilor sociali, in acord cu tematicile europene si nationale cu care se opereaza in contextul Semestrului European si Pilonului European al Drepturilor Sociale, inclusiv prin derularea unor activitati de cercetare relevante
Digitalizarea activitatilor partenerilor sociali prin crearea unor platforme de comunicare si gestionare a membrilor dar si a documentelor / informarilor /comunicarilor, intre organizatiile membre si intre acestea si membrii de sindicat
Costuri atasate
finantare pentru asistenta tehnica pentru evaluarea efectelor actualei legislatii si pregatirea unui nou cadru legal.
finantare pentru asistenta tehnica in elaborarea sistemului de monitorizare, dotare cu echipamente necesare, pregatirea infrastructurii pentru culegerea si prelucrarea informatiilor.
finantare pentru asistenta tehnica pentru elaborarea planului de masuri pentru promovarea negocierilor collective si formarea celor ce urmeaza a implementa acest plan.
finantare pentru a crea instrumentele necesare pentru colectarea de date si informatii si interpretarea acestora, precum si pentru formare profesionala.
finantare pentru dezvoltarea de sisteme informatice de comunicare si de gestiune pentru organizatiile partenerilor sociali, achizitii de echipamente IT, formarea prersonalului in vederea utilizarii acestora.
Reforme propuse
Masuri de reforma si investitii atasate mecanismului de ajustare a salariului minim
Institutii responsabile
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, partenerii sociali
Tinte finale
Imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale lucratorilor.
Reducerea inegalitatii veniturilor,
Reducerea saraciei in munca.
Justificarea masurii
Salariul minim reprezinta principalul instrument la dispozitia Guvernului si a partenerilor sociali pentru a asigura un nivel minim de trai decent pentru cei ce muncesc. Cu toate acestea in ultimii ani partenerii sociali nu au avut in mod real un rol in stabilirea salariului minim, de fiecare data decizia a apartinut exclusiv Guvernului, iar consultarea s-a limitat la informare. Aproape de fiecare data analiza de impact s fundamentarea deciziei au lipsit sau in unele cazuri evaluarea a avut in vedere o singura perspectiva, de regula cea bugetara.
Stabilirea unilaterala a salariului minim fară consultarea partenerilor sociali, fara a dispune de studii de impact care sa evalueze modul in care piata muncii a raspuns cresterii / mentinerii salariului minim la nivel national si totodata fara obiective asumate de Guvern impreuna cu partenerii sociali, a avut efecte negative la nivelul pietei muncii. Romania este unul din putinele state membre UE care nu a adoptat pana in prezent un mecanism sau un set de criterii pentru fundamentarea cresterii salariului minim.
Masuri de reforma
Adoptarea unui mecanism clar si transparent pentru cresterea gradului de adecvare a salariului minim, impreuna cu un sistem solid de negocieri colective, in special sectoriale, pentru a contribui la reducerea inegalitatilor salariale, a saraciei in munca dar si la stoparea fluxului migrationist.
Mecanismul de stabilire a salariului trebuie sa include un set de indicatori ce vor fi monitorizați și în funcție de evoluția cărora se va lua o decizie, procedura de culegere si de raportare a evoluției indicatorilor monitorizati, o procedura de evaluare de impact, un cadru institutional adecvat pentru consultarea partenerilor sociali.
Susținerea proiectului de Directiva Europeana privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Costuri atasate
finantare pentru asistență tehnică în elaborarea mecanismului și în pregătirea reprezentanților partenerilor sociali pentru aspecte tehnice ce țin de acest aspect.
finantare pentru asistență tehnică pentru stabilirea setului de indicator, a surselor de culegere a datelor si a modului de prelucrare. De asemenea asistență tehnică și instruire pentru modelul de evaluare de impact, precum și pentru pregătirea arhitecturii cadrului de consultare.
Reforme propuse
Masuri de reforma si investitii atasate tranzitiei verzi si tranzitiei digitale:
Institutii responsabile
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei, Ministerul Energiei, partenerii sociali
Tinte finale
Cresterea competentelor necesare pentru a raspunde provocarilor ridicate de tranzitia digitala.
Reconversia profesionala si reintegrarea pe piata muncii a celor afectati de masurile impuse de tranzitia verde.
Justificarea masurii
Participarea adultilor la programe de formare este mult mai redusa in Romania decat media UE, mai mult nu exista nici macar o tendinta de recuperare a acestei diferente, ceea ce consolideaza o precarizare a competitivitatii resurselor umane si implicit o permanentizare a unui model de dezvoltare bazat pe forta de munca ieftina si necalificata.
Resursa umana a fost doar in mica masura vizata atunci cand s-au prioritizat investitiile in ultimii ani.
Efectul este vizibil in modul in care piata muncii functioneaza in prezent, in special atunci cand analizam lipsa de corelare a cererii si ofertei de munca.
O pondere semnificativa a populatiei Romaniei are un nivel redus al competentelelor digitale, in ultimii 5 ani nu am reusit sa reducem diferenta fata de media europeana.
Nivelul redus al competentelor digitale afecteaza potentialul de dezvoltare pe termen mediu și lung, în special in contextul actual.
Conform European Skills Agenda 2020 pana in 2025 70% din populatia Uniunii Europene (230 milioane de adulti) sa detina competente digitale de baza. In cazul Romaniei ar insemna ca pana in 2025 peste 5,3 milioane de personae cu varsta intre 17 si 74 de ani sa obtina competente digitale in urmatorii 4 ani.
Masuri de reforma
Initierea de sesiuni de formare la scara larga pentru furnizarea de competente digitale de baza pentru populatia in grupa de varsta 16 – 74 ani, avand in vedere intentia de digitalizare a accesului la institutiile publice. In lipsa furnizarii competentelor necesare pentru a accesa serviciile digitalizate, digitalizarea din institutiile publice ar fi inutila.
Asigurarea reconversiei profesionale pentru zonele profund afectate de restructurare in domeniul energetic.
Costuri atasate
Finantare pentru formare profesionala.
Dumitru Costin
Presedinte BNS
