La Guvern a fost finalizată noua Lege a salarizării, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Impactul bugetar al noii legi a salarizării din sectorul public a fost reconfigurat în urma negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană, plafonul maxim acceptat fiind majorat la 12,1 miliarde de lei, față de estimarea anterioară de 8 miliarde de lei. Deși aplicarea integrală a primei variante de proiect ar fi generat costuri de 27 de miliarde de lei, noua limită impusă de realitatea economică a României va asigura încadrarea proiectului în jaloanele PNRR.
În cadrul acestei rebugetări, angajații din sectorul apărare, ordine publică și securitate națională vor beneficia de o alocare suplimentară majorată la 2,6 miliarde de lei, comparativ cu cele 1,6 miliarde de lei prevăzute inițial. Noua legislație se va aplica tuturor categoriilor de bugetari, cu excepția personalului din instituțiile autonome BNR, ASF, ANRE și ANCOM. Deși proiectul a fost definitivat la nivel guvernamental, Executivul este criticat pentru că a prioritizat acordul cu partenerii europeni, ignorând consultările cu sindicatele și partidele politice din Parlament, de al căror vot depinde adoptarea finală a legii.
”Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, total, și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an, pentru că inflația pe care am avut-o anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România. Ca atare, deci, va fi o indexare de la finalul acestui an”, a spus Ilie Bolojan. El a explicat însă că indexarea ar putea fi cuprinsă în legea salarizării, în condițiile unei rate de inflație dată de premier la ”peste 7%”, ceea ce ar presupune că majorarea în anevopa bugetară ar crește cu 12 miliarede lei, peste cele 166 miliarde lei.
Domeniul de aplicare al legii este unul extins, vizând aproape toate structurile bugetare: aparatul guvernamental, Parlamentul, Administrația Prezidențială, sistemul judecătoresc, ministerele, administrațiile locale, dar și instituțiile finanțate integral sau parțial din venituri proprii. De asemenea, actul normativ include magistrații, funcționarii publici și personalul cu statute speciale.
Cu toate acestea, proiectul stabilește o serie de excepții majore. Salariații din instituțiile financiare și de reglementare autonome nu vor fi supuși acestor reguli. Astfel, personalul din Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este exceptat în mod expres de la aplicarea legii.
Calculul veniturilor se va baza pe un sistem de coeficienți de salarizare. Fiecare funcție va avea un număr atribuit prin lege care, înmulțit cu o valoare de referință universală, va determina salariul brut de bază. Sistemul promite să pună accent pe performanță, nediscriminare, transparență și publicitatea tuturor veniturilor din fonduri publice.
Pentru a preveni eventualele scăderi bruște de venituri în momentul recalculării, proiectul introduce noțiunea de „diferență salarială tranzitorie”. Acest drept individual suplimentar va fi acordat celor ale căror salarii din luna decembrie 2026 vor fi mai mari decât cele rezultate din noua lege, acoperind diferența până la stabilizarea completă a noului mecanism.
Formula fundamentală de calcul
- Coeficientul de salarizare: Este un indicator numeric fix atribuit prin lege fiecărei funcții din sistemul public în funcție de complexitate, studii și responsabilitate. Acesta pornește de la 1,00 (pentru funcțiile de execuție de bază, necalificate) și urcă până la maximum 8,00 (pentru funcțiile de demnitate publică și conducere de top).
- Valoarea de referință: Reprezintă o sumă fixă exprimată în lei, stabilită anual prin legea bugetului de stat. În proiectul curent pus în discuție, valoarea de referință propusă este setată la 4.100 de lei.
