Scumpiri pe linie: taxa pe colete, impozite locale mai mari și lovitură pentru consumatori și firme. CCR dă undă verde pachetului fiscal.
Judecătorii CCR au respins, marți, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor. Astfel, legea merge la promulgare iar măsurile se vor aplica de la 1 ianuarie.
Este vorba despre al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare dorite de Guvern care conține o multitudine de modificări la codurile fiscale și modificări majore privind societățile și insolvența.
Principalele modificări pentru cetățeni și companii:
- Se limitează drastic cheltuielile deductibile pentru multinaționale și cresc impozitele pe anumite venituri din investiții și criptomonede, dar și impozitele locale.
- Procedurile fiscale se înăspresc: firmele inactive de un an sunt dizolvate, eșalonările la plată devin mai restrictive, iar firmele sunt obligate să aibă cont bancar și să accepte plata cu cardul.
- Capitalul social minim crește la 500 lei pentru firmele noi și la 5.000 lei pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei.
Creștere de peste 70% la impozitul pe locuințe
Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027 când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Colete din afara UE vor fi taxate suplimentar
Coletele cu valoare sub 150 de euro care vin din afara Uniunii Europene vor fi taxate suplimentar, începând cu 1 ianuarie 2026. Este vorba despre pachete din China sau Turcia, inclusiv de la platforme populare precum Temu, Shein, AliExpress sau Trendyol, pentru care se va plăti o taxă fixă de 25 de lei per colet, potrivit legii care majorează taxele locale.
Ilie Bolojan le-a transmis sindicaliștilor că nu susține creșterea salariului minim: Ar avea o serie de efecte negative
O decizie privind salariul minim pentru 2026 va fi luată de Guvern până la Crăciun, a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan, după ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Premierul Ilie Bolojan susține că o creștere a salariului minim ar alimenta spirala inflaționistă și ar crește presiunea asupra micilor afaceri.
La Palatul Victoria au avut loc miercuri consultări ale Guvernului cu sindicatele și patronatul pe tema stabilirii nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor.
Conform unui comunicat al Guvernului, premierul a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă ar avea o serie de efecte negative. El a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Sindicaliștii au cerut creșterea salariului minim
De asemenea, sindicaliștii au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.
