Sindicaliștii BNS nu au fost primiți la discuții la Comisia de apărare a Senatului

0 127

Blocul Național Sindical, confederație sindicală reprezentativă la nivel național, în numele a mii de lucrători din industria de apărare și aeronautică pe care îi reprezintă, a avut și are o permanentă preocupare în ceea ce privește identificarea unor soluții pentru relansarea acestui sector industrial.

 

În 13 ianuarie 2015 în discursul rostit la semnarea pactului de alocare a minimum 2% din PIB pentru apărare pe o durată de 10 ani, Președintele Klaus Werner Iohannis a declarat printre altele – ”Armata este un furnizor de Securitate dar poate să devină și un furnizor de dezvoltare economică…programele de achiziții pot să însemne și investiții străine și locuri de muncă pentru români. Eu vad acordul…ca pe un accord implicit de dezvoltare a industriei de apărare. Până acum s-au spus multe vorbe, s-au făcut multe strategii care au ramas pe hârtie”.

 

La mai puțin de un an după acel discurs Consiliul Suprem de Apărare a Țării își dădea avizul pentru un amendament la legea 346/2006 prin care se introducea teza conform căreia contractele de tip “Guvern la Guvern” erau exceptate de la aplicarea legii operațiunilor compensatorii, L354/2003, cunoscută și sub numele de ”legea offsetului”.

Ce a însemnat acest articol este cunoscut deja. Miliarde de dolari pierdute pentru statul roman prin aplicarea acestei modificări legislative la contractele de achiziții de tip FMS/LOA pentru sistemele Patriot, HIMARS, armament și sisteme pentru corvete sau modernizare F-16. Acolo unde țări ca Polonia au aplicat offsetul cu obstinație obținând rezultate spectaculoase, Romania a abdicat în mod rușinos.

 

Odată cu reînceperea activității parlamentare, pe agenda Comisiei de apărare din Senat a apărut și Proiectul de lege cu indicativul L18/2021 care vizează realizarea ”Capabilității de luptă împotriva navelor de rachetă antinavă” aferentă programului de înzestrare ”Sistem de instalații mobile de lansare rachetă antinavă” (SIML).

Suntem interesați să păstrăm locurile de muncă în industria de apărare și nu numai, mecanismul de offset aplicat în mod corect înseamnă locuri de muncă și valoare adăugată creată la nivel local. Avem nevoie de aceste resurse acum poate mai mult ca niciodată în ultimii 10 ani.

Tocmai de aceea monitorizam modificările legislative ce afectează aplicarea acestui mecanism.

Ca urmare, am analizat la nivelul confederației textul proiectului de lege mai sus menționat, în urma acestei analize rezultând un pachet de șapte amendamente la acest proiect de lege. Întrucât BNS în calitate de organizație sindicală nu are drept la inițiativă legislativă, am contactat mai mulți senatori cu care am purtat discuții, cărora le-am explicat argumentele noastre tehnice și financiare și care și-au arătat disponibilitatea de a prelua cele 7 amendamente și a le asuma ca initiative legislative proprii.

În dimineața zilei de 1 februarie 2021, cinci senatori din Parlamentul României au înregistrat la secretariatul comisiei de apărare cele 7 amendamente. Discutând cu unul dintre aceștia, care are și calitatea de vicepreședinte al comisiei de apărare, senatorul de Constanța, domnul Felix Stroe, am convenit să participăm și noi la dezbaterile din comisie pentru a explica și susține aceste amendamente.

Ne-am prezentat la ora la care a fost convocată Comisia de apărare a Senatului și am avut neplăcuta surpriză să constatăm că membrii comisiei în majoritatea lor, la propunerea unui invitat la lucrarile comisiei, domnul General Maior Teodor Incicaș au hotărât să nu ne permită accesul la lucrările comisiei (se pare că motivația acestei decizii ar fi fost legată de prezumtive secrete de stat sau de serviciu ce urmau să fie devoalate pe parcursul dezbaterilor din comisie!!!)

Dar nu acesta este adevăratul motiv pentru care ni s-a refuzat accesul la lucrările comisiei pentru că subiectul fusese dezbătut amplu în presa romanească încă de anul trecut când Ministerul Apărării Naționale explica public de ce a anulat o licitație care trebuia să se încheie cu un consorțiu european și care viza exact subiectul proiectului de lege aflat în dezbatere.

Mai mult, proiectul de lege, cât și nota sa de fundamentare sunt documente publice care pot fi descărcate oricând de pe site-ul Parlamentului României.

NICIODATĂ în 30 de ani de existență a BNS nu ni s-a refuzat de vreo comisie parlamentară posibilitatea de a fi prezenți la lucrările comisiilor parlamentare și de a ne susține punctele de vedere în apărarea intereselor economice, financiare și sociale ale membrilor noștri!!!

De ce s-a întâmplat în premieră acest lucru?

RASPUNS: Pentru că venisem cu propuneri care îmbunătățeau textul legii după cum urmează:

Propuneam introducerea unei prevederi explicite prin care creeam cadrul care să dea putere Guvernului României și Ministerului Apărării Naționale să negocieze obligativitatea unui offset (contrapartidă economică) așa cum a obținut Polonia care a achiziționat același tip de sistem cu firma producătoare. Am pus la dispoziția membrilor Comisiei de apărare și un raport prezentat în Congresul SUA în iulie 2020 care aruncă în derizoriu false justificări folosite de oficiali români în ultimii ani, prin care justificau la fiecare achizitie de tehnologie militară că ei ar negocia contrapartidă economică, dar că nu le permite legislația, fapt ce a generat pierderi de miliarde de euro pentru economia României.

Pentru că am propus ca prin acest mecanism al offset-ului să se poată obține o reducere semnificativă a prețului plătit de Ministerul Apărării Naționale în cazul în care acesta este direcționat către o investiție făcută de firma furnizoare într-un centru de mentenanță, căci în textul actual al proiectului de lege se prevede la art. 3 că acesta este parte a achiziției urmând să fie plătiti din partea României în prețul total al contractului. AM VRUT ASTFEL SĂ RESPECTĂM ȘI SĂ SUSȚINEM PRIN FAPTE DECLARAȚIILE POLITICE ALE PREMIERULUI FLORIN CÎȚU REFERITOR LA FOLOSIREA EFICIENTĂ A BANULUI PUBLIC!

 

Pentru cei care au uitat, reamintim că în varianta de achiziție anulată de către MApN anul trecut și câștigată de concernul European MBDA, acesta se angajase să furnizeze un offset de 80% care cuprindea un centru de mentenanță pentru acest sistem și rachetele antinavă, prețul fiind considerabil mai mic, (cu cca 40%), decât prețul care urmează să fie plătit de MApN pentru sistemul dezvoltat de firma Konigsberg pe care MApN intenționează să-l achiziționeze din Statele Unite, acolo unde firma Raytheon este integrator pentru piața americană.

 

Blocul Național Sindical își exprimă dezacordul față de practicile MApN în ceea ce privește achizițiile de tehnologie militară și care în opinia noastră au sfidat discursul președintelui României din 2015. Nici până astăzi vorbele rostite atunci nu s-au materializat în programe concrete care să conducă la revitalizarea industriei de apărare românești, la întărirea economiei naționale fără de care nu se poate concepe o strategie de apărare viabilă!

 

 

Blocul Național Sindical susține programul de înzestrare al Armatei Române, nu contestă deciziile care vizează achizițiile de un anumit tip pe care Armata Română trebuie să le facă pentru a răspunde cerințelor de interoperabilitate cerute unui stat membru NATO dar cere Guvernului României și Parlamentului României să se implice în mod responsabil și transparent în ceea ce privește condițiile financiare și de investiții care ar trebui stabilite în aceste procese de achiziții.

 

Blocul Național Sindical își exprimă, de asemenea, încrederea că săptămâna viitoare, Comisia de Apărare din Camera Deputaților unde vor continua dezbaterile pe proiectul de lege L18/2021, să arate mai multă transparență și disponibilitate de dialog.

 

 

Departamentul de Presa BNS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata