Proiect: Accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale în România a fost depus în Parlament
Tinerii sub 15 ani nu ar avea voie să aibă conturi de rețele sociale, iar conturile deja existente sub această limită de vârstă să fie suspendate, prevede un proiect de lege pentru protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale, depus în Parlament. În plus, telefonul să fie interzis în timpul programului școlar, mai precizează inițiatorii proiectului care aduc în discuție studii științifice și dau exemple de măsuri de propuse în alte țări. Potrivit edupedu.ro, proiectul de lege nu presupune înfiinţarea de noi instituții sau structuri administrative.
Tinerii sub 15 ani nu ar avea voie să aibă un cont de rețele sociale, iar cei care au deja să fie suspendat accesul, prevede proiectul depus în Parlament.
Furnizorii de servicii de rețele sociale vor fi obligați să refuze crearea de conturi pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani.
Inițiativa vine pe fondul măsurilor pe care mai multe țări europene doresc să le ia sau sunt în curs de aprobare. Documentul prezintă în expunerea de motive și măsurile propuse în Franța, Germania, Italia sau Spania și Australia.
Articolul 2 din proiect face referire la limita de vârstă :
(1) Furnizorii de servicii de rețele sociale care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României au obligaţia de a refuza crearea de conturi pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani.
(2) Conturile existente aparţinând persoanelor care nu au împlinit vârsta de 15 ani se
suspendă până la împlinirea vârstei legale.
Cum se face verificarea vârstei
Concret, proiectul propune ca furnizorii de servicii de rețele sociale să fie obligați să implementeze sisteme eficiente şi proporţionale de verificare a vârstei utilizatorilor.
Sistemele de verificare a vârstei vor cădea în sarcina Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
„Sistemele prevăzute la alin.(1) nu pot conduce la crearea de baze de date biometrice
şi nu pot fi utilizate în scop de profilare, fiind supuse strict regulilor prevăzute de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal”, mai precizează proiectul.
Interzicerea telefoanelor în școli și educație digitală inclusă în curriculum
Proiectul propune „interzicerea utilizării telefoanelor mobile în unităţile de învăţământ preuniversitar în timpul programului şcolar, cu excepțiile stabilite prin regulamentul intern, cu respectarea interesului superior al copilului şi a nevoilor educaționale speciale”.
De precizat, în prezent legea Educației prevede că folosirea telefonului mobil este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial.
Mențiunea în timpul programului propusă acum de proiectul de lege face referire la o interdicție în timpul orelor, iar prevederea actuală prevede interzicerea telefonului în școală.
Art 106, alin (4) din Legea nr. 198/2025 Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ.
Proiectul mai propune ca Ministerul Educației să introducă în curricula şcolară obligatorie programe privind:
a) riscurile psihologice ale utilizării mediului digital;
b) funcţionarea algoritmilor şi impactul acestora;
c) protecţia sănătăţii mintale în mediul online.
Obligațiile furnizorilor
Proiectul prevede că furnizorii de servicii de rețele sociale au obligația de a preveni şi de a elimina cu celeritate conţinuturile care:
a) promovează sau glorifică suicidul ori automutilarea;
b) încurajează violenţa extremă;
c) exploatează vulnerabilitatea psihologică a minorilor.
În plus, furnizorii trebui să instituie mecanisme de raportare prioritară a conţinutului cu risc extrem, care se soluţionează în termen de maximum 24 de ore atunci când este implicat un minor.
În proiect sunt definite rețelele sociale și ce reprezintă conținutul cu risc extrem:
a) rețea socială – serviciu digital care permite crearea de profiluri publice sau semipublice
şi interacţiunea între utilizatori;
b) minor – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
c) conţinut cu risc extrem – conținut susceptibil să producă vătămări grave sănătăţii
psihice sau integrității fizice a mínorilor;
„Proiectul de lege nu presupune înfiinţarea de noi instituții sau structuri administrative.
Autorităţile competente utilizează resursele existente, iar costurile de implementare revin exclusiv furnizorilor privaţi de servicii digitale. Aplicarea legii poate genera efecte pozitive indirecte prin reducerea cheltuielilor publice în domeniul sănătății mintale, al abandonului şcolar şi al infracționalității juvenile”, se arată în proiect.
Exemple de măsuri propuse în alte țări
Proiectul depus la Parlament precizează că are ca obiectiv „primordial protejarea interesului superior al copilului, prevenirea riscurilor grave şi responsabilizarea furnizorilor de servicii de reţele sociale”.
În acest sens inițiatorii aduc drept argument „studii ştiințifice, rapoarte ale instituțiilor europene, precum şi anchete parlamentare recente evidenţiază o creştere alarmantă a fenomenelor de anxietate, depresie, automutilare, suicid, dependenţă digitală, cyberbullying şi expunere la conținuturi nocive sau manipulative”.
„Măsurile propuse se aliniază unei tendinţe clare la nivel internațional şi european de
consolidare a protecției minorilor în mediul digital, prin reglementări restrictive, preventive şi educaţionale.
