Prezența la vot din acest an are șanse mari să bată toate recordurile din ultimii 20 de ani: Când au fost cei mai mulți români la vot
Alegerile din 1990 reprezintă un moment de referință în istoria electorală a României post-comuniste, rămânând până astăzi scrutinul cu cea mai mare participare. Atunci, 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne – un nivel de implicare care nu a mai fost atins ulterior.
În scrutinul din 1992, participarea a fost de 76,29% în primul tur (12.496.430 de votanți) și 73,23% în turul al doilea (12.153.810 alegători). Un interes similar s-a menținut în 1996, când au votat 13.088.388 de români (76,01%) în primul tur și 13.078.883 (75,90%) în cel decisiv, potrivit datelor prezentate de Știrile ProTV.
Cu toate acestea, în anii următori, prezența la vot a cunoscut un declin constant. În 2000, participarea a scăzut la 65,31% în primul tur și 57,50% în al doilea. În 2004, doar 58,51% dintre alegători au votat în prima rundă, iar 55,21% în cea de-a doua. Tendința descrescătoare a continuat în 2009, cu o prezență de 54,37% în primul tur, urmată de o ușoară revenire în turul secund – 58,02%.
Alegerile prezidențiale din 2014 au adus o schimbare de ritm. Deși în primul tur au participat doar 53,18% dintre alegători, turul al doilea a atras un număr mai mare de votanți – 64,11%, marcând o abatere pozitivă de la trendul general.
În 2019 s-a atins un nou minim istoric în primul tur: doar 51,18% dintre români au votat. În turul al doilea, prezența a crescut ușor la 54,85%.
La cel mai recent scrutin prezidențial, desfășurat în noiembrie 2024, s-au prezentat la urne 9.465.257 de persoane, reprezentând o prezență de 52,55%.
Pentru turul al doilea din 2025, însă, se anunță o mobilizare impresionantă. Până la ora 14:10, 38,47%(peste 6.8 milioane dintre alegători) votaseră deja, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
