Marius Budăi: Miracolul fiscal Bolojan – ascunzi facturile ca să pari un prim-ministru bun și sărbătorești un deficit mai mic pe un PIB care se prăbușește.
Miracolul fiscal Bolojan – ascunzi facturile ca să pari un prim-ministru bun și sărbătorești un deficit mai mic pe un PIB care se prăbușește. Bravos!
Domnul Bolojan a găsit, în sfârșit, rețeta prin care România iese din criză: nu rezolvi deficitul, doar amâni ziua în care trebuie să-l recunoști. De la 76,4 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025, la 48 de miliarde în aceeași perioadă din 2026 — o scădere care ar suna minunat dacă anul ar avea, într-adevăr, doar șapte luni. Din păcate pentru domnul Bolojan, calendarul fiscal nu funcționează pe mandat, iar execuția bugetară nu se oprește acolo unde se oprește power point-ul de la Palatul Victoria.
Facturile nu au dispărut. Doar au fost puse la coadă. Firmele care au lucrat pentru statul român — inclusiv prin programe precum Anghel Saligny — încă așteaptă banii datorați. Nu pentru că lucrarea n-a fost făcută, ci pentru că Guvernul Minus a descoperit că este mai ieftin politic să întârzii plata decât s-o recunoști în execuție. Este o strategie contabilă simplă: dacă nu plătești, nu apare la cheltuieli. Problema este că antreprenorul plătește în continuare salarii, taxe, rate și furnizori, chiar dacă statul a decis să-l aștepte pe „la anul”.
La fel stau lucrurile cu sumele pe care statul le-a pierdut definitiv în instanță și tot le mai are de plătit, cu banii care s-au dus pe apa sâmbetei din PNRR, și cu cele 63.000 de locuri de muncă dispărute — fiecare dintre ele însemnând o familie cu un salariu în minus, și un stat care încasează mai puține impozite și contribuții. Nu este o coincidență contabilă. Este prețul deciziilor luate, doar că plata lui a fost programată să apară după ce se termină exercițiul de imagine.
Domnule Bolojan, un deficit „redus” pe hârtie, în șapte luni din douăsprezece, cu facturi puse deoparte, cu un PIB care scade cel mai mult din Europa, cu investiții care se prăbușesc după ce se termină banii europeni și cu toată nota trimisă la profesori, medici și antreprenori — nu este o performanță de guvernare. Este o amânare, plătită din timpul și din buzunarul oamenilor care nu au de ales decât să aștepte, la fel ca firmele care au construit la noi în țară.
România nu are nevoie de un contabil care ascunde bine cifrele. Are nevoie de un guvern care le rezolvă.
Comunicat de presă
