Inspectoratele școlare ar trebui regionalizate până la 1 ianuarie 2024, conform celui mai recent draft al ordonanței Guvernului pentru reducerea cheltuielilor bugetare
Regionalizarea inspectoratelor școlare până la 1 ianuarie 2024 este prevăzută în varianta actualizată a proiectului de ordonanță de urgență pentru a reduce deficitul bugetar, document publicat de stiripesurse.ro.
Nu este clar câte inspectorate școlare vor mai fi dacă proiectul de ordonanță de urgență rămâne în această formă. Personalul din noile direcții ar trebui să fie redus cu 15%, la fel și costurile, conform documentului citat anterior.
În proiect apare formularea „direcțiile județene școlare”. În Legea 1/2011 sunt inspectorate școlare, iar în noua lege sunt „direcțiile județene de învățământ preuniversitar.”
În acest sens, regionalizarea înseamnă, teoretic, înființarea unor direcții generale în cele mai mari orașe din țară, care vor avea în coordonare și alte județe. O astfel de împărțire, pe direcții regionale, se poate observa și la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Vezi mai jos, în articol, explicația.
Iată ce cuprinde a treia variantă a proiectului de ordonanță de urgență
Art. XXIV 2. – „(1) Până la data de 1 ianuarie 2024 următoarele categorii de servicii publice se regionalizează:
a) Direcțiile de Sănătate Publică aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Sănătății;
b) Direcțiile Sanitar-Veterinare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare;
c) Direcțiile Județene pentru Agricultură aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
d) Direcțiile Județene Școlare aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea Ministerului Educației;
(2) Guvernul României aprobă prin hotărâre organizarea și funcționarea pentru serviciile publice care intră în proces de regionalizare precum și orice alte categorii de măsuri necesare pentru regionalizarea serviciilor publice;
(3) În urma procesului de regionalizare a serviciilor publice menționate la alin.(1) trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;”
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene, după cum se arată în document.
De menționat este că în categoria de mai sus intră „Casele Elevilor și patrimoniul aferent aflate în coordonarea/autoritatea Ministerului Educației”.
În textul proiectului apare că „odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu, precum și a fondurilor necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a acestora”.
Serviciile publice descentralizate „se află în coordonare metodologică a ministerelor de linie și subordonarea autorităților publice județene și implementează politicile și strategiile publice de interes național inclusiv programe naționale care sunt date în implementare direcțiilor județene”, conform sursei citate.
Reforma teritorială cu împărțirea României în regiuni a fost promovată de noul ministru al Dezvoltării, Adrian Veștea (PNL), după cum a scris G4Media.ro. Această reformă a mai fost enunțată și de alți lideri politici, dar a fost de fiecare dată amânată din cauza piedicilor puse de baronii locali care se temeau că își vor pierde posturile, conform sursei citate.
G4Media.ro a scris că actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.