Guvernul se pregateste pentru o iarna grea
Executivul ar putea aproba săptămâna viitoare, în şedinţa de Guvern, programul de iarnă, care a fost alcătuit pe un scenariu mult mai pesimist decât anul trecut, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, Toma Petcu, într-o conferinţă la Alba Iulia, menţionând că toţi producătorii şi furnizorii de energie electrică şi gaze au fost înştiinţaţi şi pregătiţi. Guvernul se aşteaptă la o iarnă grea. „Am avut săptămâna trecută o şedinţă de comandament de iarnă pregătitor, cu toate autorităţile, instituţiile şi companiile implicate. De asemenea, avem în circuitul de avizare şi sunt convins că săptămana viitoare, în şedinţa de guvern, vom aproba, pentru prima dată în luna septembrie în ultimii ani, programul de iarnă”, a afirmat Petcu.
Scenariul pe care autorităţile l-au luat în calcul la pregătirea programului de iarnă a fost înrăutăţit faţă de anul trecut, din cauza „realităţii destul de crunte din punct de vedere al condiţiilor meteo”.
Potrivit ministrului, autorităţile au pregătit, în concordanţă cu scenariul, toţi producătorii, furnizorii şi transportatorii de energie electrică şi de gaze naturale.
„Vreau să spun că suntem pregătiţi pentru această iarnă cu toate capacităţile să funcţionăm, pe cărbune, gaz, hidro, nuclear, eolian, atunci când este cazul, avem capacitatea să ne producem şi să ne asigurăm energia electrică”, a menţionat Petcu.
El a adăugat că toate condiţiile şi cantităţile impuse de către ANRE către operatorii privaţi de gaz, dar şi companiei Romgaz , au fost îndeplinite şi chiar depăşite de către aceştia în ceea ce priveşte înmagazinarea de gaze, deşi au fost „ceva emoţii”, depăşite în urma discuţiilor.
Petcu a punctat, întrebat dacă gazele se vor scumpi, că ANRE a reglementat consumul casnic de gaze până în anul 2021, astfel că nu vor fi „majorări substanţiale”.
În schimb, energia electrică s-ar putea scumpi, estimându-se „o creştere foarte uşoară”, ministrul precizând că nu poate fi cuantificată în cifre deocamdată.
Specialiştii vorbesc de o creştere a frecvenţei fenomenelor de vreme severă în ţara noastră, aşa că estimează apariţia viscolelor puternice, iar în perioade scurte de timp se vor aduna cantităţi mari de zăpadă.
În prima lună de toamnă s-a confirmat estimarea centrului european, care anticipa o lună mai caldă în prima lună de toamnă. Ne apropiem de media climatololgică a precipitațiilor, dar trebuie să luam în considerare deficitul de apă înregistrat până în 19 septembrie”, afirmă Elena Mateescu, director ANM.
„Se pare ca și a doua lună de toamna, din perspectiva valorilor tempertaturilor din octombrie și noiembrie par a aduce valori mai ridicate decât în mod obișnuit. Vorbim însă de o scădere treptată a valorilor de temperatură de la o luna la alta – septembrie, 14,5 grade medie, din octombrie, de 9,6, noiembrie, de 3,8 – scădere de 5-6 de grade de la o lună la alta”, precizează directorul ANM.
Întrebată cum va fi iarna 2017-2018, meteorologul a declarat:„E greu să spunem, dar cu siguranță daca 2017 a fost un an al extremelor, ianuarie, fiind cea mai rece luna a anului, martie a fost foarte călduroasă, vara a fost una a extremelor, dar cu temeperaturi peste normele climatologice, nu excludem ca și iarna 2017-2018 să fie o iarnă a extremelor, cu alteranțe semnificative, treceri de la zile foarte călduroase la zile în care instabilitatea atmosferică să fie semnificativă, să avem fenomene de viscol și căderi de zăpadă, până la urmă sunt obișnuite, într-un tipar de vreme extremă, de la un sezon la altul sau de la un an la altul”.