Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026, publicate de Ministerul Educației marți 30 iunie, arată clar că examenul a fost mai selectiv decât cel din 2025. Subiectele au fost mai dificile, în partea superioară a testelor, iar din statisticile publicate de MEC se poate vedea că județele nu au reacționat în același fel la această creștere a exigenței. Analiza Edupedu.ro a datelor Ministerului Educației arată diferențe importante între județe: unele și-au păstrat aproape neschimbate rezultatele, în timp ce altele au înregistrat creșteri de până la aproape 10 puncte procentuale ale numărului de elevi care nu au obținut media 5.
La nivel național, procentul mediilor sub 5 a crescut de la 16,9% în 2025 la 21% în 2026, o creștere de 4,1 puncte procentuale. Acesta poate fi considerat reperul național. Însă în spatele acestei medii se ascund diferențe foarte mari între județe.
La nivelul județului Botoșani procentul mediilor sub cinci a crescut anul acesta comparativ cu anul trecut. Astfel procentul din acest an a celor cu medii sub cinci este 28,5% în timp ce anul trecut acesta a fost 24,6%.
În acest an dintre cei 2984 de candidați prezenți, 2133 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de promovare de 71,5% la nivelul județului Botoșani.
Anul trecut dintre cei 3361 de candidați prezenți, 2533 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de promovare de 75,4%, mai mare cu 10,1% față de anul precedent ,când procentul a fost de 65,3%
Pe termen lung, însă, imaginea este diferită. Comparativ cu 2021, 26 de județe au rezultate mai bune în 2026, iar doar 15 au rezultate mai slabe. Acest lucru arată că regresul din 2026 trebuie interpretat în contextul unei sesiuni mai exigente.
Totuși, analiza evidențiază și o chestiune importantă pentru politicile publice. Județele nu diferă doar prin nivelul rezultatelor, pentru că doar acesta este prezentat de către Ministerul Educației în statisticile publicate mereu fără vreo interpretare, ci și prin capacitatea de a-și menține performanța atunci când examenul devine mai dificil. Bucureștiul și Clujul sunt exemple de sisteme educaționale stabile, în timp ce județe precum Caraș-Severin, Olt, Buzău sau Giurgiu par mult mai vulnerabile la creșterea gradului de dificultate al examenului.
Această „reziliență” a rezultatelor este un indicator pe care Ministerul Educației nu îl urmărește deloc în rapoartele sale, deși poate oferi informații importante despre robustețea sistemelor educaționale la nivel de județ și ar putea vedea clar cât de bine rezistă acestea atunci când standardele de evaluare sunt un pic mai ridicate.
