Duminica Floriilor : Intrarea Mantuitorului in Ierusalim

0 311

Cu o săptămână înainte de Paşti, în Biserica Ortodoxă se prăznuieşte sărbătoarea Intrării Mântuitorului în Ierusalim, care are la bază evenimentul intrării triumfale a Mântuitorului în Ierusalim, care are la bază evenimentul intrării triumfale a Mântuitorului în Ierusalim înainte de Patimile şi Învierea Sa din morţi. Prin această intrare, se împlinea una din proorocirile mesianice ale Vechiului Testament, şi anume cea a proorocului Zaharia, făcută cu 500 de ani înainte de naşterea Domnului, prin care spunea: ,,Bucură-te foarte, fiica Sionului, căci iată împăratul tău vine la tine drept şi biruitor: smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”. Cu şase zile înainte de Paştele iudaic Iisus venise în Betania unde era Lazăr, pe care-1 înviase din morţi, iar a doua zi a intrat în Ierusalim. Mulţimea, venită aici pentru sărbătoarea Paştelui, auzind de venirea Lui, a luat ramuri de finic şi a ieşit în întâmpinarea Lui strigând: ,,Osana! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”.De la acest fapt a luat naştere sărbătoarea care se mai numeşte în popor şi Floriile, unul din cele zece praznice împărăteşti în cinstea Mântuitorului.

Sărbătoarea mai este cunoscută şi cu alte denumiri, cum ar fi cea de „Duminica Stâlpărilor pentru că istorisirea evanghelică ne aminteşte de faptul că poporul ţinea în mâini stâlpări, adică ramuri sau crenguţe de finic, palmier sau de măslin, de unde şi denumirea de ,,Duminica ramurilor”. În amintirea acestui fapt, în această zi se aduc în bisericile noastre ramuri de salcie care se binecuvântează cu o rugăciune specială, în timpul slujbei de dimineaţa, înaintea Sf.Liturghii şi se împarte credincioşilor, care le ţin în mâini în timpul slujbei, ca simbol al biruinţei împotriva morţii, dovedită prin învierea lui Lazăr de către Mântuitorul, cu o zi mai înainte. Aceste ramuri sunt apoi purtate, în unele părţi ale ţării noastre, la brâu, ca o cingătoare, pentru tămăduirea de duren şi de mijloc. În alte locuri, din ele se fac cununiţe care se aşează la icoane sau candele, până în anul următor, fiind aducătoare de bine.

 Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub denumirea de ,,Duminica aspiranţilor sau candidaţilor la botez” pentru că, odinioară, în această zi, cei care doreau să primească botezul şi erau instruiţi în învăţăturile de credinţă, erau inscrişi, cu binecuvântarea episcopului, pe listele de candidaţi la primirea acestei Taine, fiind obligaţi să înveţe Crezul. Sărbătoarea se mai numeşte şi ,,Duminica graţierilor”, căci în cinstea ei împăraţii graţiau pe cei din închisori.

Cea mai cunoscută denumire a acestei sărbători este cea de „Duminica Florilor sau Floriilor” pentru că ea cade la începutul primăverii, când apar şi primii muguri şi cele dintâi flori de salcie, cătină, corn şi altele.   Fiind praznic împărătesc şi zi de mare bucurie duhovnicească, deşi în perioada Postului, se îngăduie consumarea de peşte, untdelemn şi vin,

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata