Rata anuală a inflației va începe să scadă ușor în luna iunie, urmând ca în trimestrul al treilea să înregistreze o reducere semnificativă, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 8 iulie 2026, publicată luni.
În același timp, membrii Consiliului de Administrație al BNR avertizează că există în continuare riscuri importante pentru evoluția prețurilor, generate de conflictul din Orientul Mijlociu, șocul energetic global și incertitudinile privind consolidarea fiscală.
BNR: Inflația va coborî semnificativ în trimestrul III
Potrivit documentului, scăderea inflației este susținută de epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor.
„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3% în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 şi la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent, îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat”, au remarcat membrii Consiliului.
Documentul arată că activitatea economică ar urma să își revină moderat în trimestrele al doilea și al treilea din 2026, însă într-un ritm mai lent decât era estimat anterior.
Membrii Consiliului au remarcat că această evoluție este susținută în principal de relansarea investițiilor și de contribuția consumului privat, în timp ce exporturile continuă să fie afectate de încetinirea comerțului exterior.
Banca Națională subliniază că absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne una dintre condițiile esențiale pentru susținerea economiei în perioada următoare.
„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, au transmis reprezentanții BNR.
