Valorile de mai jos fac vorbire exclusiv despre voturile din țară, cele din diaspora fiind mai dificil de analizat în acest moment.
Numărul votanților cu studii superioare ai Vioricăi Dăncilă aproape s-a dublat între tururi, majorându-se de la 280 de mii la 540 de mii.
Ca ipoteză, aici găsim în bună parte penalizarea acordată de unii din votanții lui Barna sau Paleologu, precum și de către persoane care n-au venit la vot în primul tur, pentru faptul că Iohannis nu a acceptat o dezbatere sau în genere pentru campania sa mai degrabă lentă dintre cele două tururi.
Există desigur persoane cu studii superioare care ar fi votat-o oricum pe Dăncilă (imaginează-ți un inginer de 63 de ani care a votat Diaconu în turul unu), dar ei sunt probabil echivalați numeric de oameni din alte categorii educaționale care, de asemenea, au dorit să semnaleze că ceva nu este în regulă.
La nivel național, oamenii cu studii primare ( = mai puțin decât medii ) sunt aproximativ la fel de mulți precum cei cu studii superioare. La vot însă au venit un milion mai puțini. Iar din cei cu studii primare care au venit la vot, 36% au votat Iohannis. Voi reveni asupra acestui subiect mai jos..
Cel mai mare grup ocupațional din România care a venit la vot sunt angajații de orice fel – la privat, ai autorităților locale sau în sistemul public.
Pensionarii, patronii, PFA, studenții și alte categorii cumulează jumătate din totalul votanților.
Angajații sunt cealaltă jumătate.
În rândul lor, candidatul PSD a fost strivit. Iohannis a primit 3,3 milioane voturi și Dăncilă 1 milion.
Dacă PSD era un partid social-democrat, acest lucru ar fi creat dezbateri aprinse în interiorul partidului, emoții puternice și schimbări de direcție.
Având în vedere profilul conservator-naționalist al formațiunii (ultimul gest public al lui V. Dăncilă în campanie a fost să ofere simbolic contracandidatului o Constituție, un drapel și o Biblie), tema nu există.
Cea mai tăcută și puțin vizibilă bătălie s-a dat pe “frontul” pensionarilor. De la care Iohannis a primit peste un milion de voturi. Iată cum arată votul lor:
Pensionari sub 65 de ani care au votat Iohannis: 285 mii
Pensionari sub 65 de ani care au votat Dăncilă: 385 mii
Pensionari de 65 de ani sau peste care au votat Iohannis: 740 mii
Pensionari de 65 de ani sau peste care au votat Dăncilă: 1,2 milioane
(Jumătate din pensionari n-au venit la vot).
Dăncilă a fost foarte dependentă de votul pensionarilor: 50% din votanții ei erau în această categorie. Iohannis a avut la dispoziție mai multe grupuri sociale în rândul cărora a performat bine sau adecvat. Traducând realitatea sociologică în termeni fotbalistici, Dăncilă a avut o vedetă în timp ce Iohannis a avut o echipă.
O întrebare foarte bună a apărut deja pe rețelele sociale: dacă Iohannis a primit un pic mai multe voturi ca în turul doi din 2014, ce s-a întâmplat cu cei 5,2 milioane votanți Ponta de atunci? De ce candidatul PSD acum a luat doar 3,3 milioane?
Vorbim de mai multe realități care se cumulează și se întrepătrund:
tinerii au migrat sau n-au mai venit la vot. În rândul votanților 18-34 ani, Ponta luase 935 mii voturi. Dăncilă 320 mii. Lipsă 615 mii!
Dăncilă a pierdut votanții fără studii superioare. 2,4 milioane din votanții lui Ponta aveau maxim zece clase. Dăncilă a avut doar 900 de mii de persoane din această categorie. Lipsă 1,5 milioane! 72% din votanții lui Dăncilă au fost, în plan educațional, medie sau elită!
Și apoi iată ce s-a întâmplat în rural, considerat în mod uzual un spațiu în care PSD hiper-performează. Acum cinci ani, în ceea ce a părut a fi o anomalie, Ponta și Iohannis au fost la egalitate în rural. Acum Iohannis a învins-o pe Dăncilă la 22% diferență.
PSD are peste 1600 de primari, dispuși practic în totalitate în orașe mici și în comunele României. Nu e clar dacă s-au întrebuințat la adevărata lor valoare. Sau dacă mai au la dispoziție numărul de locuitori cu care să poată contracara alți factori
Continuarea articolului pe www.pressone.ro
