Învățământ Abandonul școlar, o realitate a învățământului românesc By admin Actualizat 30 noiembrie, 2024 0 147 Partajează România, țară situată pe ultimul loc sau printre ultimele din Uniunea Europeană la toți indicatorii privind calitatea educației, a reușit performanța ca, în momentul intrării în vigoare a noilor Legi ale educației Deca-Iohannis, să își înrăutățească prestația la toți acești indicatori, după cum relevă cel Monitorul Educației și Formării 2024, dat publicității de Comisia Europeană. Față de precedentul raport, despre care Edupedu.ro scria în urmă cu un an că plasează România în ipostaza de „lanternă roșie a UE în Educație”, țara reușește rezultate mai slabe pe toată linia, de la educația timpurie la învățământul superior. Raportul Comisiei Europene, realizat anual, trece în revistă progresele sau regresele țărilor membre UE cu privire la obiectivele comune privind educația și formarea, ce stabilește o serie de ținte la nivel comunitar, ce trebuie atinse până în 2030. În cazul României, o parte dintre cifrele aferente anului 2023 sunt bazate pe informații aferente anului 2022, inclusiv pe ultimele rezultate PISA privind competențele, pe când cele din anul anterior datau din anul 2021 (sau 2018, în cazul PISA). Părăsirea timpurie a școlii Rata de părăsire timpurie a școlii în rândul tinerilor de 18-24 de ani este un alt indicator unde România înregistrează cele mai slabe rezultate din Europa. România – ultimul loc din Europa la capitolul părăsirii timpurii a școlii / Sursa: Sursa: Monitorul Educației și Formării 2024 În 2023, această rată a fost. În cazul României, de 16,6%, de două ori mai mare decât media europeană de 9,5%, în condițiile în care ținta UE este de 9%. La acest capitol, România nu înregistrează decât un progres minim față de situația înregistrată cu un deceniu în urmă 2013: 17,3%). Iar procentul de anul trecut este mai mare decât cel din 2022 (15,6%). Raportul de țară menționează unele măsuri, precum bursele sociale, programul „Masa caldă” sau măsuri remediale, dar și aici arată că este vorba despre probleme structurale: „Rata de părăsire timpurie a școlii se menține la un nivel deosebit de ridicat în zonele rurale (27,5%)9, dar și în orașe mici și suburbii (14,3 %), comparativ cu doar 3,3 % în orașele mari, și este, de asemenea, ridicată în rândul romilor (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022). Deși ratele anuale ale abandonului școlar au scăzut în cursul ultimilor zece ani, acestea se mențin ridicate și sunt de peste două ori mai mari în zonele rurale. În comparație cu perioada de la începutul pandemiei, ratele abandonului școlar au crescut în zonele rurale la începutul învățământului primar (…)”. abandon scolarBotoșani știrieleviscoala 0 147 Partajează Facebook
Părăsirea timpurie a școlii Rata de părăsire timpurie a școlii în rândul tinerilor de 18-24 de ani este un alt indicator unde România înregistrează cele mai slabe rezultate din Europa. România – ultimul loc din Europa la capitolul părăsirii timpurii a școlii / Sursa: Sursa: Monitorul Educației și Formării 2024 În 2023, această rată a fost. În cazul României, de 16,6%, de două ori mai mare decât media europeană de 9,5%, în condițiile în care ținta UE este de 9%. La acest capitol, România nu înregistrează decât un progres minim față de situația înregistrată cu un deceniu în urmă 2013: 17,3%). Iar procentul de anul trecut este mai mare decât cel din 2022 (15,6%). Raportul de țară menționează unele măsuri, precum bursele sociale, programul „Masa caldă” sau măsuri remediale, dar și aici arată că este vorba despre probleme structurale: „Rata de părăsire timpurie a școlii se menține la un nivel deosebit de ridicat în zonele rurale (27,5%)9, dar și în orașe mici și suburbii (14,3 %), comparativ cu doar 3,3 % în orașele mari, și este, de asemenea, ridicată în rândul romilor (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2022). Deși ratele anuale ale abandonului școlar au scăzut în cursul ultimilor zece ani, acestea se mențin ridicate și sunt de peste două ori mai mari în zonele rurale. În comparație cu perioada de la începutul pandemiei, ratele abandonului școlar au crescut în zonele rurale la începutul învățământului primar (…)”.
